Botezul Cuvintelor ...in seara augustiana...

 Sursa foto: foaienationala.ro

Nicolae Steinhardt,  în Jurnalul fericirii, ofera dincolo de evocarea a ceea ce poate fi numita constiinta reala si consacrare rituala, pasii infaptuiti printr-un efort dramatic, pe cat de imposibili de "executat", pe atat de umani, multumita constientizarii existentei miracolului harului divin.

Cuvintele in starea lor pura sunt ingredientele, comprimate in paginile unui altfel de jurnal al fericirii, care spre deosebire de cele cunoscute, apreciate si aplaudate din neintelegere si degradarea semnificatiei logosului, arata cum, din  si, implicit, prin suferinta omul (se) purifica, elibereaza de orice forma de incarcerare.
Revenind la Cuvintele-Ingrediente tamaduitoare:CREDINTA, LUMINA, ADEVAR, BINE, DREPTATE, LIBERTATE, "DUH RAPID"(pag.91:"Ma nasc din apa viermanoasa si duh rapid."), scriitorul,  dar mai presus de asa-zisele "functii onorifice"(strict lumesti, si, ca atare, desertaciuni), OMUL Nicolae Steinhardt reorchestreaza reperele vietii traite in tihna, cu frica doar de Dumenezeu si curaj de a transcede umilinta, nedreptatea, minciuna, hotia, cuvintele dure si viermanoase venite din partea celor ce risca pana si numele de OM, se incumeta sa calce cu sange rece reptilian peste VINOVATII FARA VINA, amagindu-se, ca, dupa, indeplinirea obiectivului suprem de nimicitor vor reveni si ei la viata cea normala, la viata cea de toate zilele, impiedicandu-se, de fapt,  in propriile cuvinte rasturnate de propriile ambalaje...

Evocarile din acest jurnal au (co)respondent  (si) in realitatea noastra, in monotonia zilelor din fiecare zi de zi, data de stagnarea in rostirea unor percepte, fara a simti o rezonanta, o apartenenta la atmosfera (in)creata si, desigur, fara a trece, la fapte.Astfel, si in "lumea noastra", se intampla "destul de des" ca "hotul care nu-i prins in fapt" (...)sa fie considerat (ne)om cinstit.
Daca cineva cu scaun la cap, denumit simbolic: -NIMENI-  va rosti de fata cu multimea o intrebare, urmarind    sa primeasca raspuns la comportamentul lor fatarnic, tradator, specific hotului, dar, mai ales LASULUI, ei vor motiva cele duse la "bun sfarsit" afirmand ca " nu e un pacat sa inveti(...)... sa furi peste noapte" si,  ca, "cei ageri de vicleni" ca ei au nevoie,  pentru a deprinde "aceasta virtute",   de mai putine zile cu nopti si nopti cu zile decat cele 5 degete de la o mana...Un astfel de raspuns este, totodata, de asteptat, de la i!oamenii care si-au imbracat in dantela alba mainile infipite in smoala vesnic incinsa...
E firesc sa ripostezi, e intelept sa rostesti cuvintele potrivite, asortate contextului(indiferent de interpretarea subiectiva a impresiilor multimii)...DAR exista cuvinte putine si cuvinte de departe de a fi putine...prin urmare revin la starea impusa blajin de indicele temporal:"Numai când facem binele dobândim ceva ce răii nu pot avea: liniştea şi pacea – bunurile supreme.", potrivit aceleasi viziuni steinhardtiene aduse in discutie inca de la inceputul cuvintelor  din aceasta seara augustiana, destinata revenirii...