Fictiunea literara si sensul decalat.Combinatii cu un concret al alegerilor.

"Adevarate sunt sentimentele.Fictiuni sunt imprejurarile."

Ceea ce simtim in anumite imprejurari declanseaza stari de spirit care exista, cu
adevarat, doar dupa ce au fost fictionalizate.Starile de spirit transforma ceea ce simtim
in constientizarea capacitatii de a crea prin intermediul fictiunii.

Am ales un subtitlu care parafrazeaza ceea ce consemna romancierul Marin Preda
in Gazeta literară, nr. 3, la data de 18 ianuarie 1968.In urma cu 46 de ani.
In momentele in care fictiunea depaseste cu mult prin sentiment, idee, experienta
launtrica realitatea acceptata de o majoritate statistica, capacitatea de a te simti
confortabil intr-un univers imaginativ, din punct de vedere intern, ne reaminteste de
corelatia puternica pe care aceasta o stabileste cu aptitudinea biologica, pentru a
crea o conexiune intre intern-extern, interior-exterior, micro-macrocosmos perceptual,
senzorial, ideo-afectiv.
Eu cred ca fictionalizam din nevoia de a ne reactiva ludicul definitoriu, pe care il
vedem cu voluptate doar daca ne acordam o evaziune in afara realitatii tipice.

Am prins turul I si turul al II-lea al alegerilor prezidentiale sub semnul unei raceli
sezoniere cu tenta paradoxala si paroxistica, in sensul ca si-a facut aparitia o data pe
luna si nu s-a mai lasat dusa pana in prezent, cand a lasat totusi o marca: o ramasita de
tuse simpatica.Cauza reiterarii acestei simptomatologiei mai putin placute? Empatia
mea supralicitata pentru acest univers pe care mi-l doresc a fi uman si fata de care
am bune intentii neconditionate, genereaza vulnerabilitatea sistemului imunitar.Pentru
ca ceea este exteriorizat la nivel de microcosmos se reflecta in macrocosmos si invers,
starea de spirit la nivel de macrocosmos isi regaseste parte din semnificatiile sale in
extinderea realizata la nivelul micro.Se prea poate sa fiti confuz/confuza dupa
lecturarea acestor randuri si sa le considerati, mai degraba, o interpretare oculta a
alegerilor prezidentiale din Romania.Si pentru ca sarbatoarea bostanilor a fost relativ
de curand, ceva-ceva din ziua de 31 octombrie mi-a indus 3 cuvinte-cheie, a caror
scriere si rostire va accentua aceasta fictiune literara pe care am demarat-o de indata
de muza mea si-a facut simtita prezenta activ.Cuvintele, in numar de 3, la care fac
trimitere sunt: "imagerie", "fantezie", "fantasmatizare".Dincolo de aura metaforica pe
care s-ar putea tese povesti, va spun ca cele trei lexeme (aflate sub semnul triplicarii, in sensul lui T.Todorov) constituie, de fapt, titlul unui articol
stiintific pe care l-am descoperit recent pe site-ul unei reviste de specialitate si care a
constituit, pentru mine, un punct de lansare a cuvintelor si ideilor in scris.Asadar, in
cuprinsul celui mai recent numar al Revistei SNPCAR (nr.3/2014, vol.XVII), se
gasesc 7 articole abordate profesionist, care de altfel respecta profilul
Revistei de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania, aflata
sub egida Societatii de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din
Romania (SNPCAR) Societatii de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si
Adolescentului din Romania (SNPCAR). Dintre cele 7, vi-l propun pe cel
semnat de psihiatrul Alexandru I.Trifan, Imagerie, fantezie, fantasmatizare/Imagery,
phantasm, phantasmatization.


Extrase din referatul general Imagerie, fantezie, fantasmatizare:

• "În contrast cu multe păreri că fantasma este un accident psihopatologic la copil, unii

psihiatri consideră că fantasmatizarea este o activitate benefică a minții."

• Invocandu-l pe Anthony Storr, psihiatrul A.I.Trifan accentueaza faptul ca: "funcția

pozitivă a imaginației începe foarte devreme în viață. "

• "Fantasmatizarea este o semiconstienta in care copiii se scufunda cu voluptate pentru

a domina spatiul si timpul, in combinatii onirice cu concretul."

• "(...)copilul, însă, nu evadează în poveste,

ci trăiește într-însa. Realitatea sa nu este aceeași cu
a adultului ci o sumă de posibilități, de posibilități
imense, de cuceriri de neconceput."

Stefania Agnes,
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei,
specializarea Psihologie, Iasi