Pentru mine, ziua de 14 februarie are semnificatia zilei de nastere a unei doamne dragi, prietena mamei si bunicii, foarte apropiata de familia mea, care s-a stins in 2009... Ultimele luni de viata i-au adus suferinta, ii era imposibil sa mai mearga, iar daca la inceputul acestei perioade se mai putea deplasa cu ajutorul premergatorului, cu cat timpul avansa, avansa si profunzimea alterarii starii de sanatate. Toti cei apropiati doamnei Angela Tescu am tinut alaturi de noi, pe parcursul unui an, speranta ca se va vindeca si ne hraneam propria neputinta si dorinta de a se insanatosi cat mai repede cu putinta, din seva sperantei, din seva gandului ca existenta acestui om bun, prietenos, devotat, de o generozitate rara, care nu stanjenea, va fi, din nou, stralucitoare. Imi spuneam mie insami ca, in curand, vom sta iarasi la povesti in bucatarie sau ca vom privi reflexiv in timp ce vom audia balada preferata la radio. De la ultima dumneaei aniversare se implinesc, astazi, 7 ani. Iar pe 25 aprilie, familia, vecinii si prietenii, noi cei care am iubit-o si continuam sa o iubim, comemoram 7 ani de la trecerea sa in nefiinta. Despre doamna Angela, fiinta cu inima alba ca zapada, a vorbit astazi si soarele care a ales sa fie prezent si sa ne mai incalzeasca inimile si noua, celor ramasi. Chiar daca e iarna din punct de vedere calendaristic. am simtit ca aceasta zi a avut adieri de primavara... Pentru fiecare din persoanele cu care s-a intalnit pe parcursul vietii, fie doar si pentru cateva clipe, doamna Angela Tescu a fost un inger, pastrand bucuria prinsa in suflet, asemenea unei brose cu topaz, sentiment care se prelungea, in casa sufletului ei, mai ales dupa momentul daruirii momentului, cadoului, amintirilor impartasite. Doamna ANGELA TESCU continua sa fie un INGER care ne priveste din regatul stelelor blande, din maretia cerului...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu