Margareta Herţanu: Am fost singura care a încălcat tradiţia şi am plecat la şcoală

Foto:arhiva personală: Margareta Herţanu, alături de regizoare scurtmetrajului “Cinci şi un sfert”, Dana Ceia(de la dreapta la stȃnga)

Am cunoscut-o la “Cinci şi un sfert”,  moment artistic ce a reunit  iesenii la  Hotel Ramada , anul trecut, in primavară , alaturi de actrita Doinita Oancea si de interpretul Damian Drăghici.Motivul comun? Campania “Lumea mea e lumea ta”, care a debutat cu premiera  scurtmetrajului “Cinci şi un sfert”.

 Prin campanie se  adresează un mesaj realist societăţii, marcat şi de sloganul “Acceptă-ţi identitatea, promovează-ţi valorile.”, în contextul în care, stereotipurile şi prejudecăţile populaţiei majoritare legate de etnia romă încă mai persistă.”Lumea mea e lumea ta” îşi propune, prin activităţile programate a fi derulate, îmbunătăţirea imaginii etnicilor romi, prin promovarea valorilor existente în comunitate şi, totodată, prin cunoaşterea reală a celor ce sunt diferiţi de majoritari prin limbă, cultură, port.
Margareta Herţanu,   psiholog  şi preşedinta Organizaţiei "Pro Roma", vorbeşte în acest interviu despre procesul incluziunii sociale, tradiţii şi evoluţie personală.


 "Oamenii nu-şi închipuie că le faci bine necondiţionat


Reporter:Ce implică procesul de incluziune socială a persoanelor de etnie romă şi pe cine implică?
Margareta Herţanu:  Implică lucru pe toate domeniile.Nu ştiu dacă există un domeniu pe care incluziunea socială nu il străbate:locuri de muncă, educaţie, discriminare, sănătate, acte de identitate.Implică o muncă în echipă, o colaborare cu instituţiile de resort, o colaborare cu ONG-urile.Ca să găseşti un loc de muncă trebuie să-l faci pe angajator să-şi schimbe părerea.Eu am explicat şi la premiera scurtmetrajului Cinci şi un sfert drama intelectualului rom care nu-şi mai găseşte locul în comunitate, ceilalţi nefiind pregătiţi să primească un om diferit de ei.Campania aşa a început, în ideea de a produce o schimbare-schimbarea de mentalitate.Sunt foarte mulţi tineri romi absolvenţi care nu-şi găsesc locul, în sensul că ei sunt diferiţi de majoritate.Noi trebuie să producem schimbarea şi între majoritari şi în comunitate, pentru că e un câştig de ambele părţi.Şi campania Lumea mea e lumea ta-chiar şi filmul, în sine, are acest scop.Am lucrat şi romi şi neromi, cu scopul de a îmbunătăţi imaginea romilor.

Reporter:Ce feedback primiţi de la persoanele pe care le ajutaţi?
Margareta Herţanu:Eu am un feedback foarte bun pentru că desfăşor o activitate, în acest sens, de 10 ani.Insă, la început, pot să spun că am primit un feedback mai puţin plăcut pentru că oamenii nu-şi închipuie că le faci bine necondiţionat.Şi, la început, sigur că au fost momente în care m-au evitat sau în care s-au exprimat agresiv şi mă întrebau:”Dar tu ce vrei de la noi?”Acum nu mai am astfel de probleme.Ei chiar vin şi strigă” Ajuta-ma!”Pot să spun că schimbarea s-a produs faţă de ce era prin ’90, 2000.

Reporter:Cum credeţi că sunt receptate persoanele rome de societate?
Margareta Hertanu: Cum spui că eşti ţigan, lumea se găndeşte la ce e mai rău.Ca să fii un ţigan respectat între români, trebuie să fii foarte bun.Daca nu eşti foarte bun, nu e bine.Trebuie să fii foarte bun, deasupra celorlalţi şi să fii vazut.Dacă nu, eşti doar un ţigan tolerat de majoritari.Niciodată un rom nu va fi promovat la
serviciu.Comparativ cu majoritarii, el va fi ultimul care va fi băgat în seamă sau nu va fi deloc băgat în seama.Deci, nu vă aşteptaţi la promovări, nu vă aşteptaţi să se uite cineva la ei!Cu lucrurile astea eu m-am întâlnit.

Reporter:Cu ce prejudecăţi v-aţi (mai) întâlnit?
Margareta Herţanu:La şcoală a fost cea mai mare traumă pe care am suferit-o.In clasele I-IV a fost un dezastru.Eu eram cea poreclită, mă şi băteau.Aveam parul foarte lung şi ceilalţi copii mă trăgeau de păr.Şi cine e de vină?Dacă părintii le-au spus:”Stai cuminte că te dau la ţigani!”, “Nu scuipa pe jos, că numai ţiganii scuipă!”…Băiatul meu a venit acum o lună acasă şi mi-a spus că nu mai vrea să fie ţigan.I-a spus educatoarea că numai ţiganii vorbesc urât.Şi dacă dascălii procedează aşa, dacă cei de lângă el fac aşa, copilul işi spune:”Inseamnă că aşa e.”Dar copilul preia, amplifică şi exprimă, la un moment dat, mult mai puternic decât părintele său.Devine rasist.Şi asta din cauză că istoria a ascuns multe adevăruri.Au ascuns faptul că romii au fost aduşi în Ţara Românească sub forma robiei-romii au fost robi 500 de ani.Romii au muncit terenurile fără să fie plătiţi, femeile lor erau violate.Stăpânul avea drept de viaţă şi de moarte asupra romilor.


  "Când am spus Lumea mea şi lumea ta,  mă simţeam un om separat, între cele două lumi


Reporter:Aţi fost alături de ceilalţi actori pe platourile de filmare a scurmetrajului Cinci şi un sfert.Cu ce dorinţă a pornit această echipă?
Margareta Herţanu:Dorinţa a fost să facem ceva care să placă tuturor.Şi suntem singurul ONG din ţară care a produs un film artistic şi asta m-a încântat extraordinar.Ne-a încântat şi faptul că feedback-ul primit de la oameni a fost că le-a placut.Şi dacă le-a plăcut de noi, romi, înseamnă că am contribuit la schimbare.Dorinţa a fost de a produce ceva bun.

Reporter:Ce înseamnă, de fapt, Lumea mea e lumea ta?
Margareta Hertanu:Am facut un film care s-a numit Lumea mea şi lumea ta, tot în colaborare cu d-na regizor Dana Ceia şi care, în 2005 a câştigat un premiu internaţional.Şi noi am decis ca această campanie să se numească Lumea mea e lumea ta, tocmai pentru că am considerat ca noi nu trăim în aceeaşi lume.Când am spus Lumea mea şi lumea ta mă simţeam un om separat, între cele două lumi.

Reporter:Cine sunteţi dumneavoastră înainte şi după Cinci şi un sfert?
Margareta Herţanu:Sunt psiholog, sunt ultimul copil dintr-o familie cu patru copii.Provin din casta romilor căldărari din Târgul Frumos.Am fost singura care am încălcat tradiţia şi am plecat la şcoală.Am suportat, şi de o parte şi de alta, prejudecăţile tuturor, am fost o paria a societăţii.Sunt căsătorită şi am doi copii.


Reporter:O tradiţie care, pentru dumneavoastră, are o semnificaţie importantă…
Margareta Herţanu:Supunerea faţă de soţ.Consider că majoritatea problemelor care apar în căsniciile de astăzi, există pentru că femeia este ataşată de drepturile scrise, de legislaţia actual care o defeminizează şi o face un rob care munceşte şi iar munceşte şi îl determină pe bărbat să fie pasiv.Vreau să vă spun că femeile dintotdeauna au condus, din cele mai vechi timpuri şi au condus cu feminitatea lor.Atât timp cât o femeie conduce oficial, nu mai este femeie.
Ţin foarte mult la această tradiţie pentru ca eu sunt o feministă convinsă-nu mă refer la feminismul acela care ne-a determinat pe toate să fim nişte roabe.Mă refer la robia ideii că “eu fac mai mult decât soţul.” Şi atunci Dumnezeu nu-ţi dă mai mult.Şi simţi acea robie pe care un bărbat care munceşte nu o percepe la fel, pentru că, pe el, Dumnezeu îl inzestrează cu o altă putere.Pe noi, femeile, ne-a înzestrat cu o altă putere, sufleteşte vorbind-să creştem un copil, să avem răbdare.Eu văd femeile ca pe nişte îngeri care au, repet, răbdare în relaţia cu partenerul de viaţă care, uneori, este încăpăţânat, cu copiii lor pentru a-i forma.Femeile dezvoltă altfel generaţiile.Dar, în momentul în care femeia nu doreşte supunere, nu mai dezvoltă o altă generaţie, trăieşte doar pentru ea.Femeile nu înţeleg că evoluţia personală înseamnă să dăruieşti.
Femeia din ziua de azi regresează prin aşa-numita evoluţie formală.Femeile sunt slabe şi puternice în acelaşi timp, doar că ţin să demonstreze că sunt doar puternice.Dacă te uiţi la îmbrăcămintea căldărăreselor, dacă te uiţi la o imagine retrospectivă cu ele, vezi cosiţe, vezi fuste lungi şi colorate, un batic sau o
basma pe cap.Căldărăresele încă mai păstrează acel peisaj de poveste.E o tradiţie la care eu ţin foarte mult.In ziua de azi, tot ce înseamnă tradiţie este eliminat.Eu cred că este o teorie a conspiraţiei să ne uniformizăm cu toţii.Acum ce facem?Nu mai avem haine, ne îmbrăcăm în polistiren şi te miri de ce oamenii suferă de depresie.Polistirenul nu poate să-ţi creeze decât o stare de disconfort-disconfort fizic, psihic.In alte timpuri, oamenii erau calmi, aveau vestimentaţia din ţesături naturale.Nu era tehnologia actuală care fabrică sintetice, conţinuturi fără fond.


 " Am vrut să produc schimbarea



Reporter:Cum este universul etnicilor romi?
Margareta Herţanu:La romi este foarte importantă onoarea.O tradiţie la care, iarăşi, ţin foarte mult este legată de noţiunea cuvântului.Dacă ţi-ai dat cuvântul şi nu l-ai ţinut, nu mai eşti luat în seamă, nu mai eşti un om de onoare.Eşti un om de nimic.Şi-atunci, cea mai mare pedeapsă este izolarea.

Reporter:O amintire din perioada liceului/facultăţii…
Margareta Herţanu:Vreau să-mi amintesc doar ce este frumos.Este vorba de un moment din perioada facultăţii pe care il voi spune tuturor.Colegii mei îmi spuneau să nu mai zic că sunt ţigancă, pentru că eu nu mai sunt ţigancă, sunt româncă.Aveau o imagine cu totul deformată despre romi.Ţin minte că am fost întrebată de un coleg dacă acasă la părinţii mei este curat.Şi când a auzit “da!”, m-a întrebat “Tu chiar eşti ţigancă?” sau “Sunt mulţi ca tine?”, iar eu răspundeam “Sunt mulţi, doar că nu-i vezi.”Din cauza unor situaţii ca aceasta, mulţi romi îşi neagă identitatea.Am mers la facultate nu din dorinţa de a face o carieră.Mă simţeam oricum diferită.Am vrut să produc schimbarea.Evit să răspund la întrebarea dacă s-a meritat sau nu.Inclin să spun că da.

Reporter:Şi-atunci ce e de făcut pentru a scăpa de stigmat/etichete?
Margareta Herţanu:Soluţia este cea de a schimba mentalitatea, de a modifica imaginea şi de a permite majoritarilor să-i cunoască pe romi.

Reporter:Ce ar trebui să reţinem din istoria acestei etnii?
Margareta Herţanu:În primul rând, ţin să amintesc că romii au descendenţa din India., din regiunea Pinchup şi se numesc romi pentru că “rom” înseamnă meşteşugar desăvârşit.Romii erau desăvârşiţi în prelucrarea metalelor, în muzică, în tot ceea ce făceau, dar şi în vrăjitorie.Când au ajuns în Grecia, romii nefiind creştini-erau hinduşi-salutau într-un mod diferit, ca indienii.Nu se apropiau prea mult de oameni şi nu dădeau noroc cum dau creştinii.Ei păstrau acea distanţă care există în cultura lor ca să nu violenteze, cumva, spaţiul intim al celuilalt.Dar se ocupau şi cu vrăjitoria, ceea ce i-a făcut să fie consideraţi că sunt de neatins, “atierus”.Nefiind creştini ei erau consideraţi oameni spurcaţi, de care nu aveai voie să te apropii.Acest cuvânt, ţigan, are conotaţii negative.Chiar dacă nu ştii ce înseamnă etimologic, are conotaţii negative asupra inconştientului.



Reporter:
Ștefania Agnes
studentă, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei, specializarea Psihologie, UAIC, Iaşi