La mulți ani presei mondiale!
Jurnalismul-prin lentila educației și/sau Educația-prin lentila jurnalismului
În articolul de fațǎ despre Jurnalism &Educație
Autor:Ștefania Agnes
Sursa foto: www.crazyvmedia.com
Astǎzi se sǎrbǎtoresc 20 de ani de la proclamarea Zilei mondiale a
libertăţii presei de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei
recomandări adoptate în cadrul celei de a XXVI-a sesiunii a Conferinţei
Generale a UNESCO în 1991.
ONU a declarat data de 3 mai Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: 'Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat', dupǎ cum menționeaza AGERPRES ȋn ediția sa electronicǎ de astǎzi, 03 Mai 2013, ora 11:49.
Sursa foto: psychology.clas.asu.edu
Este important sǎ accentuez, ȋn
articolul de fațǎ cǎ mass-media este și un factor cu semnificație paideticǎ.Privind
complexitatea sa din aceastǎ cheie de a percepe realitatea, lexeme precum :
obiectivitate, transparențǎ, responsabilitate, diversitate definesc acest
mecanism uman.Da, mass-media este un mecanism uman, cu o importantǎ funcție
educativǎ, prin care se transmit opinii și se contureazǎ opinii, se invitǎ
la dialogul constructiv al dezbaterii.Este uman și pentru cǎ de o parte și de
cealalta a baricadei stau ei și noi:oamenii de pretutindeni, din diverse trepte
sociale, profesioniști, oameni simpli, cei intervievați și cei ce urmǎresc cu
atenție și preiau conținutul cu sau fǎrǎ voie, ȋnsǎ avȃnd mereu ȋn mȃnǎ asul
numit liberul arbitru;cei din urmǎ menționați, dar nu ultimii ca și importanțǎ
sunt cei ce formeazǎ marele public(:(tele)spectatorii, cititorii, ascultǎtorii.
Afirmația lui Claude-Jean
Bertrand reitereazǎ focalizarea pe obiectivul menționat ȋncǎ de la incipitul
acestei postǎri.Astfel, ȋn accepția lui: “granițele dintre jurnalism
și educație" nu sunt stricte, ceea mai poate conota și
faptul cǎ se poate vorbi de un parteneriat, de o colaborare eficientǎ
intre jurnalism și ȋnvǎțǎmȃnt.Vǎ propun, sǎ avem ȋn vedere doua profesii care
sunt edificatoare, ȋn acest sens: cea de reporter(/moderator radio) și cea de
profesor.Ambele specializari au ca si nucleu comun dialogul, iar cuvȃntul rostit exprimǎ asumarea responsabilitǎții
ȋn formarea intelectualǎ, spiritualǎ, umanǎ atȃt a telespectatorilor, cȃt și a
elevilor, ambele categorii conținȃnd observatori fini, ȋn esențǎ.Odatǎ
rostit, cuvȃntul se propagǎ ȋn aer, ȋn cugetul, dar mai ales ȋn
auzul receptorului, radioascultatorului. Informația transmisǎ este on-air,
degajatǎ captivant ȋn același moment, tuturor celor ce se aflǎ pe frecvența
respectivǎ, ȋn cazul radiou-ului.
Ceea ce diferǎ este modul de ȋnțelegere, de
filtrare a mesajului primit de fiecare ființǎ ȋn parte.
Procedeul este aproape
acelasi si in ceea ce priveste cadrul profesor-elev.Depinde de motivația, de
capacitatea, de aptitudinile, dar și de mediul ȋn care se aflǎ cei patru
actanți pentru ca, diagnosticul relației de comunicare sǎ fie unul de bun
augur, ȋn favoarea calitǎții și a profesionalismului.Și mai depinde și de maniera
proprie de interiorizare, de acordare a unui sens de cǎtre fiecare din noi
acestui fenomen interesant pe care ȋndrǎznesc sǎ-l denumesc astfel:
Jurnalismul-prin lentila educației și/sau Educația-prin lentila
jurnalismului.Cele doua concepte se reflectǎ ȋntr-o singurǎ oglindǎ, cea ȋn
care dominǎ comunicarea, transmiterea unui mesaj (și) de(spre) tripticul
eminescian:bine, frumos, adevǎr.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu