joi, 10 octombrie 2013

Siguranta zambetului asteptat(incercare de capitol)








Cand deschizi prima pagina din cartea imbracata-n coperti care par inmuiate-n albastru regal, o stare sacra se anunta.Cauza? Cred ca nu este doar una.Dar faptul ca citesti este dincolo de aici si acum, te poarta ca-ntr-o imbratisare intr-o clipa suspendata.In care simti emotii aprinse de inima stelelor.Simti ca esti fericit! Cartile primite in dar fac miracole, zidesc raiuri minutioase in suflet, readuc, amintiri si oameni, in lumina, te readuc pe tine, cel de ieri la intalnirea cu tine, cel de azi, fara sa simti, brusc, trecerea.E ca o adiere blanda, dupa care tanjesti in permanenta.Se intampla sa deschizi initial cartea primita, infometat(a) sa gusti fiecare litera, fiecare punct si sa incepi sa visezi.Chiar daca e vorba de un roman, de o strofa dintr-un poem sau de o carte de specialitate.Important e samburele de iluzie pe care ti-l aduc acea litera, acel punct...Trimiterile subtile, intertextuale cu care tu insuti, ca cititor, rezonezi,  te fac sa uiti de ce-i afara, pentru a te implini privind mai des la tine in suflet.Intalnirea se repeta cu fiecare noua carte parcursa sau cu fiecare redescoperire pe care te incumeti sa o reiei, ajungand uneori la cateva zeci de reluari a aceleiasi carti.Pentru ca ea te intregeste, completeaza doza de echilibru de care ai nevoie pentru a respira curat si a merge mai departe.Cartile preferate tin, uneori, locul fiintelor dragi.Iar simpla, dar profunda lor vecinatate cu tine, iti aduce siguranta  zambetului asteptat.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu