In apropierile noastre de oras, descoperim, prin verificarea (in)certitudinilor, ca adevaratul centru al lumii este un faimos bucatar domnesc, iscusit, un mare gurmand, care adauga portii vitale de miraculozitate, ezoterism, magie si mister, in compozitia retetelor sale. Priceperea sa, care intrece orice masura a realitatii, gustand cu nesat din ingredientele savuroase ale fictiunii generoase, devine prim-planul unei toamne in care toti locuitorii vorbesc doar despre bucatarul rapit.
Ajungi chiar sa ii indreptatesti pe cei care au comis fapta aceasta, daca ti-a fost dat sa gusti macar o data din bijuteriile gastronomice gatite de el, “nasul lichiorurilor”, “maestrul afionului”, care se zbatea inzecit, insutit, pentru orice mancare, care cutreiera toate pietile, gustand el insusi zerul pentru acrit, de exemplu. Asadar, la Ceasca de Cultura de astazi, scriitoarea Doina Rusti ne rasfata cu un meniu ademenitor: “fripturi tavalite in praf de migdale, mozolite cu miere si scortisoara”, “chiftele de raci, muiate in otet de trandafiri sau de prune”, “creier tavalit prin susan, coconari si alte semincioare greu de ghicit”, “carabusi tinuti o noapte intreaga in vin si, apoi, perpeliti pe carbune”. Printre aburi de castane si de cafea, stam la palavre cu Mata Vinerii… Continuarea interviului pe care l-am realizat cu scriitoarea Doina Rusti, in Ceasca de Cultura : click ⟹ Stefania Argeanu, in dialog cu Doina Rusti .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu